17 mai 2010

Trăznăi de gânduri...




A fost odată ca niciodată ... că de n-ar fi nu s-ar povesti...
A fost o dată şi nu de două ori.
Bine, bine, dar ce a fost? – întrebă Micul pe Mare.
Păi, se făcea că în lume existau numai figuri geometrice. Iar cercul era stăpân peste tot şi toate. Pătratul era cel care se ocupa de legiile lumii. Triunghiul era cel care avea grijă de romb şi de patrulater.
Mare, dar ce e cu povestea asta fără sens? Puţin îmi pasă mie de lumea asta! – spuse răstit Micul.
Mai, taci si asculta! Că ştiu eu ce vreau să îţi zic!
Deci toate figuriile geometrice îşi aveau un rol bine definit în lumea lor geometrică. Dar la un moment dat a apărut ceva imprevizibil. A apărut o fiinţă cu forme: şi cercuri, şi triunghiuri, şi romburi, şi patrulatere, şi avea toate figuriile geometrice. Cercul era supărat foc că nu se înţelegea apariţia acestui neînţeles, dar plin de înţeles geometric.
Da, ce era fenomenul asta? – ăla Mic curios.
Era om! ...aşa se numea.
Şi, Omul, asta a luat toate figuriile şi a creat alţi oameni. Vezi, acum poate înţelegi, de ce eu sunt Mare şi tu Mic? Omul ne-a făcut să fim atât de diferţi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Spune, te rog! :P