22 noiembrie 2011

Sărutul sufletului

Îţi sărut sufletul, fiinţă!

Tocmai ce am realizat cât de mult îmi lipseşti ...
Mă plimb prin ceaţă... e atât de deasă...
În mine e atât de lumină, atât de multă iubire
Te-am căutat mult, ţi-am dorit prezenţa în viaţa-mi şi acum... Acum te simt, te ating, te privesc, îţi vorbesc, îmi vorbeşti şi în sfârşit ne iubim.
Iubirea înseamnă libertate pentru mine, şi tu şi eu ne-o oferim. Suntem liberi să trăim departe, dar sufletele să ne fie aproape, chiar lipite...

Îţi sărut sufletul...
Îţi ştiu gândul inimii pentru că e acelaşi gândului inimii mele...

Nu te mai întreba cum ar fi ca o dată să nu te mai ocupi de partea grea a vieţii, ci doar lasă-te ţinut pe o bucată de mătase. Mătase udă, fină, purtată de firele pârâurilor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Spune, te rog! :P