Împăcare cu trecutul, trăind în prezent şi mergând spre viitor

Asta sunt şi aşa îmi place, alta mama nu mai face!!!



-------- http://www.youtube.com/watch?v=v41UliK0s5I -------

http://www.youtube.com/watch?v=iA13QgZDMo8&feature=relmfu -----

http://www.youtube.com/watch?v=gMrcsqKzcbE&feature=relmfu ----

http://www.youtube.com/watch?v=wRKJsgxlK4s&feature=relmfu ---

http://www.youtube.com/watch?v=ZZ9jT8PDAm8&feature=relmfu --

http://www.youtube.com/watch?v=zHE1FUEjo9I&feature=relmfu -

http://www.youtube.com/watch?v=NEie71nXK3Q&feature=plcp --

http://www.youtube.com/watch?v=WIJKZeRlN6I&feature=plcp ---

http://www.youtube.com/watch?v=dE6tVwUVIRs&feature=plcp ----

http://www.youtube.com/watch?v=8OTTkID9j1M&feature=plcp -----

http://www.youtube.com/watch?v=0vgUvL93Rl4&feature=plcp ------

http://www.youtube.com/watch?v=r-jhDsCl_vw&feature=plcp


Cam atât din ceea ce ştiu că am apărut voit. Mi-am dorit de mică să fiu actriţă, dar ai mei nu au avut bani să mă întreţină în facultate la Bucureşti având în vedere că eram din provincie...
Mi se spunea des pe atunci că actorii nu câştigă bani cât să şe ajunhă pentru un trai decent, de parcă pe mine banii mă interesau... Nu a fost să fie să fiu şi, uite că, talentul nu a mai fost lucrat...
Nu mă dau o deşteaptă, dar am avut potenţial... Din păcate curmat mult prea devreme.
Ca idee principală a acestei postări este : fă orice cu bun simţ şi îndeplineşte-ţi visurile!!! Dacă pare greu: aşa şi este! Dar cum să apreciezi un vis îndeplinit dacă nu munceşti zilnic ore în şir pentru a te bucura de rezultat... Adevărat că, cu, cât ştii mai multe, de fapt realizezi ce puţine cunoţti. - Trăim prezentul? - Nu şiu! Nu mai ştim nimic din nimic şi suntem sublimi, vorba lui - nu mai ştiu cum îl cheamă - " a greşi este uman, dar te face să te simţi sublim!"
Împăcare cu trecutul, trăind în prezent şi mergând spre viitor Împăcare cu trecutul, trăind în prezent şi mergând spre viitor Reviewed by Sabina Laiber on iunie 24, 2012 Rating: 5

2 comentarii:

  1. Minunat… O părticică din tine, de fapt două; una, ai lăsat-o pe banca din spate, doar că te mai îmbie cu o amintire… Ne-ai dezvăluit-o, fără să o trezeşti… O laşi în amorţire… Apoi, a doua părticică, pe care o afişezi cu francheţe necruţătoare, cu o sensibilitate plină de ascuţimi, cu un zâmbet inocent, dar sfredelitor, cu o privire jucăuşă, dar care te pune în gardă, simţindu-i avertismentul, cu o ţinută degajată, dar sigură în perspectivele ce le urmăreşte, cu o calmitate dezarmantă, dar vulcanică, trimiţând săgeţi spre destinaţie; iar ochii, intenţionat, i-am lăsat la urmă…. De o frumuseţe desprinsă din albastrul pur al zorilor, dar sălbatici, plini de mister, necruţători, din care se desprinde vuietul pasiunii şi al dorinţei… Un suflet atipic… De atâta contemplare, am aţipit şi eu, şi gândurile mele…, pe banca din spate…
    22 iulie – 2012 – Eli Gîlcescu

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc!
    Sincer, nu mă aşteptam să îmi comentezi vreodată ceva scris de mine, mai ales că nu-s poetă...
    Ai surprins foarte bine cum sunt în cea mai mare parte a vieţii mele şi cam da:"sunt un suflet atipic".
    Mulţumesc încă o dată pentru "atenţie"!

    RăspundețiȘtergere


Spune, te rog! :P

Dacă Dumnezeu ar exista...

                 Dacă Dumnezeu chiar există mi-aș dori să îmi îndeplinească doar o singură dorință.                Îmi doresc ca oamenii s...

Un produs Blogger.