10 noiembrie 2008

Oglinda...



















Apare cineva… cine să fie? Vai, ce chip frumos…. Ce ochi expresivi: verzi, micuţi şi gingaşi, un chip dulce precum un fruct de ananas, părul îi pică perfect încandrăndu-i chipul de înger… Şi dintr-o dată zâmbeşte… mă emoţionez… nu am mai văzut demult un aşa zămbet…. Parcă îmi trezeşte fiecare simţire şi mă face să râd şi eu, numai că nu pot.. sau ba da: zâmbesc odată cu acest chip.
Se apropie mai mult de mine, îi simt respiraţia şi mă aburesc un pic… miroase a flori de câmp… acum îi văd şi gâtul şi pieptul… aş vrea să se apropie mai mult să cuprind mai mult în plan… Zâmbeşte în continuare, şi face şi mai mult să strălucească, e încadrată de o lumină şi dacă nu mă înşel în spate are aripi… oare e chiar înger?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Spune, te rog! :P