3 februarie 2018

Nu mai spun nimic şi totuşi spun

Oare de ce să mai vorbesc mult şi prost... când pot să tac mult şi bine?
Oore de ce să mă chinuie talentul... când de fapt nici nu simt că am talent cu adevărat?
Oare de ce să mă întreb atâtea... când de fapt nici nu accept răspunsurile altora?
Oare de ce să lupt cu morile de vânt... când eu sunt o moară de vânt?
Oare de ce să iubesc... când de fapt nu mă iubesc pe mine?
Oare de ce să ies... când îmi e atât de bine în mine şi cu mine?
Oare de ce să am pretenţii de la alţii... când eu nu fac ce fac alţii?
Oare de ce să mă dau mare... când eu sunt atât de mică?
Oare de ce: "nu" şi oare de ce: "da"... când poate să fie doar: "pot şi vreau"?
Oare de ce tu şi oare de ce eu... când putem să fim noi?
Oare de ce atunci şi nu acum?
Oare de ce respir?
Oare de ce trăiesc?
Oare şi oare... dar cred că răspunsul la toate întrebările mele este: Iubeste!
Punct.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Spune, te rog! :P